Profitul net ajustat a crescut cu 64,5%, la un nivel record de 1,31 miliarde Euro

* * *

Concentrarea pe premium în toate categoriile de produse alimentează o creștere robustă în toate segmentele de afaceri

București, 28 mai 2025 — Xiaomi Corporation („Xiaomi” sau „Grupul”; cod bursier: 1810), o companie producătoare de electronice de larg consum și produse inteligente, cu smartphone-uri și hardware inteligent conectate printr-o platformă Internet of Things („IoT”), a anunțat rezultatele consolidate neauditate pentru cele trei luni încheiate la 31 martie 2025. Xiaomi a înregistrat venituri de peste 100 de miliarde RMB (12,23 miliarde Euro) pentru al doilea trimestru consecutiv, cu un profit net ajustat care a depășit 10 miliarde RMB (1,22 miliarde Euro) pentru prima dată. Rezultatele au depășit așteptările pieței, veniturile din primul trimestru ajungând la 111,3 miliarde RMB (13,61 miliarde Euro), în creștere cu 47,4% față de anul precedent. Profitul net ajustat a ajuns la 10,7 miliarde RMB (1,31 miliarde Euro), în creștere cu 64,5% față de anul precedent, semnalând un început puternic al anului 2025.

În timpul primului trimestru, s-a înregistrat o creștere robustă în toate segmentele de afaceri. Veniturile din smartphone-uri au crescut cu 8,9% față de anul precedent, ajungând la 50,6 miliarde RMB (6,19 miliarde Euro); veniturile din produsele IoT și lifestyle au crescut cu 58,7% față de anul precedent, ajungând la 32,3 miliarde RMB (3.95 miliarde Euro), livrările de mașini de spălat și frigidere atingând niveluri record, în timp ce livrările de aparate de aer condiționat au înfruntat dificultățile, crescând cu peste 65,0% față de anul precedent. Veniturile din vehicule electrice inteligente („EV”), inteligență artificială și alte inițiative noi au ajuns la 18,6 miliarde RMB (2,27 miliarde Euro), livrările de vehicule Xiaomi SU7 totalizând 75.869 de unități.

Strategia de concentrare pe premium a Xiaomi a câștigat teren în toate categoriile. Prețul mediu de vânzare („ASP”) al smartphone-urilor a crescut la 1.211 RMB (148 Euro) în primul trimestru al anului 2025, la un nivel record. Vânzările modelului Xiaomi 15 Ultra, lansat în februarie, au crescut cu 90% față de predecesorul său, în aceeași perioadă.

Smartphone-urile Xiaomi își recapătă locul întâi în China după un deceniu, cu o cotă de piață de 18,8%

În primul trimestru al anului, veniturile Xiaomi din domeniul smartphone-urilor au crescut cu 8,9% față de anul precedent, ajungând la 50,6 miliarde RMB (6,19 miliarde Euro). Livrările globale de smartphone-uri au ajuns la 41,8 milioane de unități, înregistrând o creștere de la an la an de șapte trimestre consecutive. Potrivit Canalys (acum, parte a Omdia), Xiaomi s-a menținut în Top 3 al livrărilor globale de smartphone-uri pentru al nouăsprezecelea trimestru consecutiv, cu o cotă de piață de 14,1% și a înregistrat o creștere de la an la an timp de șapte trimestre consecutive în ceea ce privește livrările globale de smartphone-uri. În special, cota de piață a smartphone-urilor Xiaomi în China a crescut cu 4,7 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 18,8%, marcând al cincilea trimestru consecutiv de creștere de la an la an a cotei de piață și recăpătând poziția 1 ca livrări, după zece ani.

Xiaomi a continuat să își consolideze prezența pe segmentele premium de piață. Conform datelor furnizate de terți, în China, smartphone-urile Xiaomi cu prețuri de 3.000 RMB (366,8 Euro) și peste au reprezentat 25% din totalul smartphone-urilor sale din China, în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de anul precedent. Pentru smartphone-urile cu prețuri de 4.000 RMB (489 Euro) și peste, unitățile vândute au acumulat o cotă de piață de 9,6%, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Veniturile și marja brută din IoT au atins niveluri record; Afacerile cu electrocasnice inteligente de mari dimensiuni s-au dublat

Segmentul de produse IoT și lifestyle al Grupului a susținut o creștere rapidă, veniturile crescând cu 58,7% față de anul precedent, la 32,3 miliarde RMB (3,95 miliarde Euro) în primul trimestru al anului 2025. Marja brută s-a îmbunătățit cu 5,4 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 25,2%, stabilind noi recorduri atât pentru venituri, cât și pentru marja brută. În ciuda extrasezonului tradițional pentru vânzările de electrocasnice, electrocasnicele inteligente mari Xiaomi au înregistrat o creștere explozivă. Livrările de aparate de aer condiționat au depășit 1,1 milioane de unități, în creștere cu peste 65,0% față de anul precedent; livrările de frigidere au depășit 880.000 de unități, în creștere cu peste 65,0% față de anul precedent; iar livrările de mașini de spălat au crescut cu peste 100% față de anul precedent, la 740.000 de unități. Atât livrările de frigidere, cât și cele de mașini de spălat au atins niveluri record. Fabrica de electrocasnice inteligente Xiaomi urmează să înceapă operațiunile în acest an.

Afacerea cu tablete a Xiaomi și-a menținut, de asemenea, o creștere puternică. Potrivit Canalys, livrările globale de tablete au crescut cu 56,1% față de anul precedent, în primul trimestru al anului, atingând pentru prima dată un loc în top trei la nivel global și menținându-și poziția a treia în China. Livrările de brățări inteligente Xiaomi s-au clasat pe locul 1 la nivel global și pe locul 2 în China, în timp ce livrările de căști TWS s-au clasat pe locul 2 la nivel global și pe locul 1 în China.

La 31 martie 2025, numărul de dispozitive IoT conectate (cu excepția smartphone-urilor, tabletelor și laptopurilor) pe platforma AIoT Xiaomi a crescut la 943,7 milioane, în creștere cu 20,1% față de anul precedent; iar numărul de utilizatori cu cinci sau mai multe dispozitive conectate la platforma AIoT Xiaomi (cu excepția smartphone-urilor, tabletelor și laptopurilor) a ajuns la 19,3 milioane, în creștere cu 26,5% față de anul precedent. În martie 2025, utilizatorii activi lunar („MAU”) ai aplicației Mi Home au crescut la 106,4 milioane, în creștere cu 19,5% față de anul precedent. MAU-ul asistentului AI a crescut la 146,7 milioane, în creștere cu 17,5% față de anul precedent.

Marja brută a serviciilor de internet crește la 76,9%, baza de utilizatori continuând să se extindă

Segmentul de servicii de internet al Xiaomi și-a continuat creșterea constantă, veniturile avansând cu 12,8% față de anul precedent, la 9,1 miliarde RMB (1,11 miliarde Euro) în primul trimestru al anului. Marja brută a crescut cu 2,7 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 76,9%.

Baza de utilizatori ai serviciilor de internet Xiaomi s-a extins în continuare, atingând niveluri record la nivel global și în China continentală. În martie 2025, numărul de utilizatori mobili (MAU) la nivel global a ajuns la 718,8 milioane, în creștere cu 9,2% față de anul precedent, în timp ce numărul de utilizatori mobili (MAU) în China continentală a ajuns la 181,1 milioane, în creștere cu 12,9% față de anul precedent.

Divizia Xiaomi de vehicule electrice inteligente înregistrează o creștere constantă și își mărește capacitatea de producție pentru a atinge obiectivul de livrare a 350.000 de vehicule în întregul an

Veniturile din vehiculele electrice inteligente Xiaomi, inteligența artificială și alte inițiative noi au susținut o creștere solidă, veniturile totale ajungând la 18,6 miliarde RMB (2,27 miliarde Euro) în primul trimestru al anului 2025. Livrările din seria Xiaomi SU7 au progresat constant, cu 75.869 de vehicule livrate în timpul trimestrului. Grupul va continua să accelereze producția pentru a atinge obiectivul de a livra 350.000 de vehicule pentru întregul an 2025.

Xiaomi a continuat să își extindă rețeaua de vânzări și service. La 31 martie 2025, Xiaomi deschisese 235 de centre de vânzări de vehicule electrice inteligente în 65 de orașe din China.

În ultimul an, seria Xiaomi SU7 a consolidat recunoașterea mărcii premium Xiaomi. Xiaomi SU7 Ultra, lansat în februarie, a redefinit piața vehiculelor electrice premium, intrând în segmentul ultra-premium cu prețuri începând de la peste 500.000 RMB (61.100 Euro). Viitorul SUV de lux de înaltă performanță, Xiaomi YU7, este pregătit să extindă și mai mult prezența Xiaomi în sectorul vehiculelor electrice premium. Capacitățile de livrare a vehiculelor electrice Xiaomi s-au îmbunătățit constant, livrările cumulative depășind 258.000 de vehicule de la debut. Livrările lunare au depășit 20.000 de vehicule timp de șase luni consecutive. În aprilie, Xiaomi SU7 a condus vânzările pentru toate modelele cu prețuri de peste 200.000 RMB (24.450 Euro).

Investiții de 24,45 de miliarde Euro în cercetare și dezvoltare în următorii cinci ani pentru a crea o barieră tehnologică în jurul inovațiilor din domeniul cipurilor, inteligenței artificiale și sistemului de operare

Xiaomi este ferm angajată să investească în tehnologii fundamentale și să devină un lider global în domeniul în continuă evoluție al tehnologiilor de ultimă generație. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare au ajuns la 6,7 ​​miliarde RMB (820 milioane Euro) în primul trimestru al anului 2025, în creștere cu 30,1% față de anul precedent. La 31 martie 2025, personalul de cercetare și dezvoltare al Xiaomi a atins un nivel record de 21.731. Xiaomi și-a extins, de asemenea, capacitățile de proprietate intelectuală, obținând peste 43.000 de brevete la nivel mondial. Grupul intenționează să investească 200 de miliarde RMB (24,45 miliarde Euro) în cercetare și dezvoltare în următorii cinci ani, consolidându-și angajamentul față de inovația în tehnologiile fundamentale.

În 22 mai, Xiaomi a dezvăluit procesorul Xiaomi XRING O1 de 3nm, dezvoltare proprie, care a fost utilizat pe smartphone-uri și tablete. Această etapă importantă marchează implementarea completă a tehnologiilor fundamentale ale Xiaomi – „cip, inteligență artificială și sistem de operare”. Prin stabilirea constantă a unui bazin tehnologic pe termen lung, Xiaomi continuă să seteze un standard global pentru inovație de vârf și un ecosistem tehnologic de top.

– – –

Despre Xiaomi Corporation

Xiaomi Corporation a fost fondată în aprilie 2010 și listată pe Piața Principală a Bursei de Valori din Hong Kong pe 9 iulie 2018 (1810.HK). Xiaomi este o companie de electronice de consum și producție inteligentă, având în centrul activității sale smartphone-urile și dispozitivele inteligente conectate printr-o platformă IoT.

Îmbrățișând viziunea noastră de „A ne împrieteni cu utilizatorii și a fi cea mai cool companie în inimile acestora”, Xiaomi urmărește constant inovația, o experiență de utilizare de înaltă calitate și eficiența operațională. Compania creează neobosit produse extraordinare la prețuri corecte, pentru ca toată lumea din lume să se bucure de o viață mai bună prin tehnologie inovatoare.

Xiaomi este una dintre cele mai importante companii de smartphone-uri la nivel global. În martie 2025, numărul utilizatorilor activi lunar (MAU) a ajuns la aproximativ 718,8 milioane (inclusiv smartphone-uri și tablete) la nivel mondial. De asemenea, compania a creat una dintre cele mai mari platforme AIoT (Inteligență Artificială + Internet of Things) pentru consumatori, atingând aproximativ 943,7 milioane de dispozitive inteligente conectate la platforma sa (cu excepția smartphone-urilor, laptopurilor și tabletelor), până la data de 31 martie 2025.

În octombrie 2023, Xiaomi și-a actualizat strategia la „Om × Mașină × Casă”, un ecosistem inteligent care integrează perfect dispozitivele personale, produsele smart home și automobilele. Xiaomi plasează mereu omul în centrul strategiei sale și se angajează să ofere experiențe complete și mai bine conectate.

Produsele Xiaomi sunt prezente în peste 100 de țări și regiuni din întreaga lume. În august 2024, Xiaomi a fost inclusă pentru al șaselea an consecutiv în clasamentul Fortune Global 500.

Xiaomi este parte componentă a indicilor Hang Seng Index, Hang Seng China Enterprises Index, Hang Seng TECH Index și Hang Seng China 50 Index.

Pentru mai multe informații despre Xiaomi, accesați https://www.mi.com/global/discover/newsroom

28 mai, București. Digitalizarea plăților și inteligența artificială sunt adevărate oportunități de dezvoltare a sistemului bancar, dar și unele dintre principalele zone de business țintite de infractorii informatici care atentează la siguranța banilor noștri. Fraudele bancare prin phishing, spoofing și manipulare emoțională sunt tot mai frecvente, iar persoanele care nu au experiență în utilizarea noilor tehnologii sunt cele mai vizate victime, spun specialiștii în contracararea tentativelor de fraudă. Schemele complexe prin care consumatorii sunt păcăliți merg până la atragerea utilizatorilor în investiții false și instalarea aplicațiilor prin care infractorii preiau de la distanță controlul asupra conturilor bancare. Toate acestea se află printre temele dezbătute în podcastul realizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB).

Specialiștii în combaterea fraudelor din domeniul bancar invitați în podcast sunt:Raluca Micu,director Supraveghere Plăți, Banca Națională a Românieiși Alin Becheanu, director Monitorizarea Fraudei & Prevenție ING Bank, într-o discuție moderată deGabriela Folcuț, director executiv Asociația Română a Băncilor.

| PODCAST CSALB |https://youtu.be/mzUYOVdTfug

Al 5-lea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri și plăți, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanță vs soluționare alternativă, economisire și investiții. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc în acest an specialiști ai sistemului bancar,brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analiști financiari, lectori în educație financiară și jurnaliști reputați din presa economică. Ne propunem ca prin dezbaterile din acest an să oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.

În ultimii ani a crescut mult numărul persoanelor care efectuează plăți prin internet și mobile banking. Un sondaj recent realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor arăta că o pondere de 57% dintre persoanele fizice care sunt bancarizate efectuează plăți prin internet banking și mobile banking și aproximativ 87% dintre companii. Odată cu această creștere s-au înmulțit foarte mult și tipologiile de fraudă, despre care consumatorii se pot documenta și pe site-ul www.sigurantaonline.ro. O persoană neexperimentată în utilizarea tehnologiei trebuie să știe câteva lucruri esențiale despre securitatea contului și a cardului bancar: niciodată nu trebuie cedate cardul și datele cardului către alte persoane. Apoi, sub nicio formă nu divulgați datele de logare precum username și parolă la internet și mobile banking, indiferent cine le solicită. Banca nu cere niciodată astfel de informații. Nu accesați linkuri și nu descărcați aplicații care vă promit investiții și câștiguri garantate, pentru că nimeni nu poate garanta un câștig. Altfel,  nu faceți decât să dați acces infractorilor la conturile dumneavoastră. Nu uitați că doar 7% din banii proveniți din fraude se pot recupera la nivel mondial!

Dacă în trecut riscurile asociate plăților cu cardul erau doar cele legate de fraudele la ATM-uri, acum tehnicile atacatorilor sunt mult mai sofisticate din punct de vedere tehnic. Voi da câteva exemple de metode de fraudare și recomandări despre modul în care ne putem feri de acestea. Aș vorbi în primul rând despre așa-zisele scheme de investiții care presupun instalarea unor aplicații pe telefoanele mobile. Prin aceste aplicații de plată un atacator poate avea acces de la distanță asupra conturilor. Astfel, atacatorul poate să vadă absolut tot ce ai tu în conturi, să intre în aplicații și să solicite un credit, să desființeze un depozit, să inițieze plăți, să schimbe parole, să modifice numerele de telefon pe care tu primești parole pentru autorizarea operațiilor. Această tipologie de fraude a fost una dintre cele mai frecvente în cursul anului 2024.

Spoofing-ul este o altă metodă care clonează sau impersonează titularii reali ai numerelor de telefon. Atacatorii câștigă credibilitate în fața victimelor după ce acestora le apare pe telefon un apel fals de la Poliția Română sau Banca Națională a României. Atacatorii reușesc, din păcate, să-i facă pe utilizatori să întreprindă acțiuni care par iraționale dacă te gândești de două ori, să zicem. Astfel, unii ajung să solicite un credit pe care să-l depună ulterior într-un ATM de criptoactive. Acești atacatori dezvoltă niște scenarii de manipulare foarte atente la detalii și pun o presiune psihologică puternică pe victime prin mesaje insistente, care să declanșeze reacții rapide, iraționale. Am cercetat situații în care infractorii chiar stăteau la telefon cu consumatorul când acesta se ducea către bancă să facă creditul respectiv sau când se ducea către ATM să depună banii.

Foarte frecventă este și frauda prin WhatsApp. De exemplu, oamenii primesc un mesaj de la unul dintre cunoscuți prin care trebuie să intre pe un link și să voteze un copil în anumite activități școlare. Însă linkul prezintă informații pe care nu te aștepți să le regăsești într-o pagină de vot, iar parcurgerea unor pași nu face decât să îți cloneze contul de WhatsApp. După aceea se trezesc cu mesaje de genul “împrumută-mi 500 de lei până mâine”, aparent de la persoane cunoscute, din agenda telefonului.

Dacă au îndoieli, oamenii se pot deplasa la bancă, pot suna la numerele de telefon de pe spatele cardurilor și se pot adresa Poliției. Băncile trebuie să asigure protecție, dar și utilizatorul trebuie să acționeze responsabil pentru sănătatea lui financiară. Altfel, orice măsură va gândi o bancă, ea nu va fi suficientă niciodată pentru tentativele de fraudă pe care le vedem astăzi. Trebuie să înțelegem că la viteza pe care o vedem în sistemul de plăți, șansele de recuperare a sumelor fraudate sunt foarte scăzute.

Un prim avertisment pentru fraude este reacția emoțională: fie devenim prea bucuroși că am câștigat ceva neașteptat, fie ne speriem de amenințări de tipul sechestrului sau popririi pe conturi. Posibilitatea de a nu mai avea acces la banii tăi trezește un sentiment de stres și panică, însoțit de intenția de a rezolva rapid situația în care te afli. Atât la bucurie, cât și la panică, recomandarea mea este să iei o pauză, să te gândești de două ori, iar apoi să încerci să iei legătura cu banca sau cu persoana care ți-a trimis mesajul și care ți-a provocat acea reacție.

Oamenii trebuie să devină abili în a descoperi fraudele: să se uite la expeditorul mesajului, la formula de adresare care nu este una autentică sau la asocieri de cuvinte precum “câștiguri garantate”. Orice câștig în lumea asta are un risc mai mare sau mai mic, de aceea nu poate fi garantat un anumit câștig. În plus, ne putem gândi de ce acel pont a ajuns numai la mine? De ce ar publica cineva această informație și n-ar păstra-o pentru persoanele apropiate, familie, prieteni și așa mai departe?

Apoi, am văzut că funcționează și mesajele în care ți se spune că vei primi un colet pe care nici nu l-ai comandat. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să intri pe un link și să mai plătești o diferență modică de câțiva lei. Astfel de cazuri trebuie raportate către Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și sunt șanse mari ca autoritățile să ajungă până la administratorul serverului care găzduiește site-ul sau paginile frauduloase și să le închidă. La fel se întâmplă și când este raportat un apel suspect. Nu trebuie doar să închidem apelul și să blocăm numărul, ci să ne adresăm operatorului de telefonie pentru ca și acesta să investigheze la rândul lui și să ia măsuri.

De multe ori cei care au fost păcăliți se rușinează și nu mai vor să apeleze la autorități sau la bancă. Trebuie să treacă peste rușine, astfel încât experiența lor să-i ajute pe cei vulnerabili la fraudă.

Sunt multe situații în care oameni și conturi reale se asociază sau contribuie la activitatea infracțională fără să știe. Cărăușia de bani este unul dintre aceste exemple. Oamenii ajung în ipostaza în care sunt păcăliți să cedeze cardul sau accesul la cont (pentru a încasa o sumă de bani printr-un transfer din străinătate, să zicem), iar prin intermediul acestora se derulează tranzacții ilegale, prin care atacatorii încearcă „să spele” sume de bani, să le treacă prin diverse bănci sau instituții, astfel încât să le piardă urma.

Din același spectru sunt și cei plătiți cu sume modice să dea like sau share unor postări din social media. În cazul lor, cel mai interesant pentru infractorii cibernetici este profilul real al utilizatorului, prin care se poate crea notorietate unor postări care promovează anumite fraude. Unii oameni sunt atrași în această schemă și ajung să convingă, la rândul lor, alte victime.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Combaterea fraudelor pe canale bancare este un efort pe care îl fac deopotrivă băncile comerciale, banca centrală, CSALB, Poliția și instituțiile care se ocupă de securitatea cibernetică. De la începutul anului CSALB a înregistrat 20 de cereri care aveau ca obiect frauda bancară, iar băncile au acceptat până acum să intre în cinci negocieri. Tipologia fraudelor semnalate de consumatori este diversă: plăți înșelătoare prin internet banking, actualizarea datelor personale printr-un link suspect, clonarea contului de WhatsApp și transferul unor sume, fraudă prin platforme de comerț online. Din păcate, prejudiciile pot fi de mii de euro într-un singur caz, iar numărul de fraude este mai mare în perioada sărbătorilor sau concediilor, atunci când numărul plăților și tranzacțiilor bancare crește. Responsabilitatea pentru prevenirea și soluționarea acestor situații revine atât consumatorilor, cât și băncilor.

Consumatorii care sunt victimele unei fraude trebuie să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile trebuie să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată transmise de consumatori, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate, iar banii să nu fie transferați de infractorii cibernetici din conturile consumatorilor.

Chiar dacă cele mai multe dintre fraude se produc din cauza neatenției consumatorilor și înstrăinării credențialelor, vedem că băncile acceptă să intre în unele negocieri, cu precădere în cazurile în care consumatorii au fost prudenți și precauți, însă accesul la informațiile lor bancare s-a făcut prin tehnici de fraudare complexe, care au vulnerabilizat conturile acestora. Provocarea cu care se confruntă sistemul bancar este de a contracara fraudele, concomitent cu a folosi tehnologia și inteligența artificială în scopul îmbunătățirii serviciilor pe care le oferă.

În acest context îi încurajăm pe consumatori să verifice suplimentar și să manifeste prudență pentru orice tranzacție, plată sau accesare a internet bankingului pe care se pregătesc să o facă, precum și față de linkurile, aplicațiile mobile, mesajele sau apelurile telefonice care le ridică suspiciuni.”

***

  Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul http://www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

• 83% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, dintre care 38% zilnic sau aproape zilnic.
• 46% dintre români aruncă mâncare gătită – aceasta fiind cea mai frecvent irosită categorie alimentară.
• Achizițiile în exces și expirarea produselor sunt principalele cauze ale risipei alimentare (43%).
• 82% dintre respondenți utilizează strategii precum congelarea și depozitarea corectă a alimentelor pentru a combate risipa.
• 53% dintre respondenți admit că tradițiile sau valorile culturale ale familiei în care au crescut îi influențează în consumul de alimente.

București, 27 Mai 2025 – Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, potrivit unui nou studiu realizat de Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.

Acest comportament se menține la un nivel îngrijorător și anul acesta, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate anul trecut.

83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră.

Mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere ușoară față de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.

„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil,” a declarat  Elena Pap, Director Europa Up Group.

Risipa alimentară rămâne o provocare, în ciuda conștientizării

Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă. Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depășesc pragul de 200 lei. Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar.

Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.

Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară.

Atitudinile românilor arată o conștientizare în creștere, dar și diferențe generaționale

Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă – în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%).

Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puțin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) și respectă în continuare reguli învățate din familie, precum „să nu arunci mâncarea”.

Majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35–44 de ani, în timp ce deschiderea față de astfel de soluții este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.

„Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă” a menționat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

Valorile culturale din familie și educația continuă să influențeze comportamentul alimentar

Pentru 46% dintre români, regula „să nu arunci mâncarea” era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale. Expresii precum „gândește-te la copiii flămânzi” sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei.

Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25–34 ani și 40% în rândul celor de 18–24 ani.

Tinerii, cei mai predispuși la risipă, dar și receptivi la presiunea socială

Comportamentul alimentar al Generației Z (18–24 ani) indică un nivel ridicat de risipă – aceștia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare săptămânale mai mari. În același timp, tot ei sunt cei care resimt cel mai acut presiunea socială atunci când aruncă alimente – 34% dintre tinerii din această categorie declară că simt acest lucru, comparativ cu 28% din totalul eșantionului.

În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De altfel, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant.

Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.

Datele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare la nivelul societății privind risipa alimentară, dar și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile rămân pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic.

Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion N=1017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.

***

Despre Up România

Up România face parte din Grupul Up, deservește peste 25.000 de clienți și peste 1.3 milioane de beneficiari pe Up Dejun, Up, Cadou, Up Vacanță, Up Cultură. La aceștia se adaugă peste 1.2 milioane de beneficiari pe Up Social din 150 de proiecte sociale naționale și locale care au fost realizate în ultimii 6 ani.  Cu o prezență de peste 22 de ani în România, compania oferă diverse instrumente de motivare și soluții financiare avantajoase pentru performanța businessului companiilor, printre care se numără produse și servicii pentru salariați, platforma de

beneficii flexibile Up MultiBeneficii, servicii dedicate comercianților, precum și soluții personalizate pentru modernizarea sectorului de acțiune socială.

Up MultiBeneficii este soluția Up România dedicată companiilor, ce oferă gestionarea eficientă a beneficiilor extrasalariale puse la dispoziția angajaților. Platforma Up MultiBeneficii prezintă un pachet atractiv de beneficii și oferte speciale ce pot fi alese chiar de către angajat în funcție de nevoile sale, generând un avantaj competitiv pe piață pentru angajator, iar pentru angajat, autonomie și flexibilitate.

Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale din piață, a lansat aplicația UpMobil+, un ecosistem digital pentru gestionarea beneficiilor extrasalariale și acces la oferte exclusive, produse și servicii de top, totul într-un singur loc. Noua aplicație se adresează atât celor care beneficiază de produsele Up România, cât și publicului larg, care poate astfel să se bucure de avantaje speciale.

Prin intermediul campaniei „Redefinim Munca”, Up România își propune să schimbe perspectiva asupra muncii, aducând schimbări semnificative în abordarea acesteia.

Up România este certificată Great Place To Work, pentru al treilea an consecutiv, în 2024.

Mai multe detalii pe www.upromania.ro.

Aplicația Up Mobil+ poate fi descărcată de pe App Store, Google Play sau Huawei AppGallery.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa.