Arhiva zilei de 2 octombrie 2017

Istoria prostitutiei in Romania, de la perioada lui Stefan cel Mare, la escortele de lux de astazi

POZA 1

Dincolo de ipocrizia zilelor noastre, prostitutia a existat inca din cele mai vechi timpuri, fiind o indeletnicire care, ca toate business-urile, are la baza cererea si oferta.

In Romania, primele marturii istorice referitoare la practicarea prostitutiei dateaza din perioada lui Stefan cel Mare. Potrivit istoricului Adrian Mujaru care a publicat volumul „Prostitutia intre cuceritori si platitori”, pe plaiurile noastre, fenomentul este mentionat prima data in Moldova anului 1472 si se refera la incercarea domnitorului de a stopa retelele de racolare a fetelor din Moldova care erau duse sa se prostitueze la turci, cu precadere in Constantinopole. In anul 1643, o alta insemnare istorica arata ca in Moldova curvele erau pedepsite taindu-li-se nasul, erau puse pe stalpul infamiei sau erau innecate in rauri, lucru confirmat si in „Indreptarea legii”, document tiparit din ordinul lui Matei Basarab.

In 1751, la Timisoara,  imparateasa Maria Tereza a Austriei a ordonat sa fie adunate prostituatele din imperiu si sa fie duse in Banat pentru “a-l popula”. De frica bolilor venerice apar aici primele norme de igiena sexuala, vizitele periodice si obligatorii la medic. Potrivit istoricului Mujaru, prima incercare de monitorizare si reglementare a prostitutiei s-a facut la 1859, dupa ce, in 1853 a fost introdusa obligativitatea condicutei. Regulamentul din 1859 impartea prostituatele in trei categorii, dupa felul in care se afisau: femeile ce intrebuinteaza aceasta profesie pe fata si fara pericol, acelea care fac aceasta profesie in taina, cu oarecare ingrijire si cu pericol si acelea care intrebuinteaza aceasta meserie cu ajutorul altor femei „facatoare de bine”. La inceputul secolului 19, Ioan Caragea domnitor fanariot, punea taxe pe prostitutie. Un fel de impozite. Casele de toleranta din Bucuresti functionau legal inca de la finalul secolului al XIX-lea.

In anii 20, o prostituata castiga de 4 ori salariul unui muncitor

In perioada interbelica, prostitutia devenise un lucru obisnuit. Erau deja mii de prostituate. Intr-un document din 1927, se arata ca in Romania practicau prostitutia 12.431 femei: 9.610 romance, 8 italience, 17 frantuzoaice, 18 grecoaice, 61 de rusoaice, 25 de turcoaice, 1.404 unguroaice, 170 de poloneze, 171 de cehoaice si 947 de alte nationalitati. Tarifele, implicit impozitele, erau diferite, in functie de categoria bordelului.  La intrarea in bordel se platea o taxa de intrare, iar  clientul primea un bilet. In anii ’20, prostituatele castigau, in medie, 7.500 de lei pe luna. Doar 10% dintre ele stran­geau peste 10.000 de lei, in vreme ce un muncitor castiga, in medie, 2.000 de lei, un avocat – 6.000 de lei, un medic – 9.000 de lei, iar un ministru 54.000 de lei. Pe baza condicii, se stabilea impozitul fiecareia dintre ele. In 1921, s-a pus in aplicare legea contributiilor directe, potrivit careia  femeile usoare erau obligate sa plateasca 10% din venitul realizat. Afacerea era atat de rentabila in anul 1921, incat chiar si cu abonamentul intrai greu in bordel duminica si de sarbatori.

De la „Cur de Fier”, la Mita Biciclista

La polul opus erau curtezanele de lux, printre care cele mai renumite erau, la acea vreme, „Lili Gheorghiadis”, „Napoleon” si celebra „Cur de Fier”. Aceasta din urma locuia intre-un apartament in centru, pe Bulveradul Magheru, in blocul Carlton, acolo unde avea, de altfel, sa-si gaseasca sfarsitul la cutremurul din 1940. Cea mai renumita prostituata a tuturor timpurilor ramane insa Maria Mihaescu, mai cunoscuta sub apelativul Mita Biciclista. Istoricul Neagu Djuvara scrie despre ea in cartea sa, „Un secol cu Neagu Djuvara”, ca manca numai la Athenee Pallace si isi alegea singura clientii din randul persoanelor cunoscute, cu multi bani.

Statistici si reteaua escortelor de lux pentru Ioan Neculaie

Revenind in zilele noastre, in anul 2013, Eurostat a cerut tuturor tarilor membre UE ca toate activitatile ilegale care indeplinesc criteriile unei tranzactii economice sa fie incluse in calculul „prosperitatii nationale”, adica in calculul PIB. Asa s-a ajuns ca Institutul National de Statistica sa calculeze sumele din traficul de droguri, prostitutie, contrabanda cu tigari si alcool. Asa s-a stabilit ca in 2013 romanii au platit pentru sex 179,3 milioane de lei, in scadere fata 2009, cand prostitutia producea peste 330 de milioane de lei. Scaderea fiind probabil data de aparitia crizei economice.

Interesant este ca INS a calculat si tarifele medii practicate la nivelul fiecarei regiuni si in functie de locul unde „lucreaza” fiecare escorta. Astfel, topul era condus in 2013 de catre prostituatele din Bucuresti care percepeau incepand de la 75 lei (pe strada) si pana la 420 lei (in cluburi). La polul opus, in zona de sud-est a tarii, tarifele scadeau si sub 50 de lei.

Odata cu evolutia Internetului, a aparut o noua afacere bazata pe sex: site-urile de escorte. Cele mai profitabile sunt site-urile de escorte Bucuresti. Romance  cu un fizic perfect, unele chiar cu aparitii la tv, cunoscatoare de limbi straine ajung sa castige sume uriase pe noapte. In celebrul scandal al prostituatelor de lux, toate cu aparitii la televizor, care au fost contactate de omul de afaceri Ioan Neculaie, au fost publicate in baza anchetei juridice sumele percepute de escortele vedete. Astfel, Ramona Popescu, castigatoarea concursului tv „Next Top Model” a marturisit ca a castigat suma de 1.000 de euro pentru o intalnire de o noapte cu omul de afaceri. In plus, escorta ar mai fi primit alti 3.000 de euro pentru a-l insoti pe Ioan Neculaie in Grecia.

 

plantam-copaci

Daikin a depășit obiectivul campaniei „Plantăm Aer” și plantează 13.000 de copaci în data de 18 noiembrie

Campania de responsabilitate socială “Plantăm aer”, al cărei mecanism a constat în plantarea unui copac pentru fiecare unitate de aer condiționat vândută în perioada 5 iunie – 15 septembrie, a atins rezultate extraordinare, depășind obiectivul companiei de a planta 10.000 de copaci. Astfel, prin susținerea clienților și a partenerilor, Daikin contribuie la acțiunile inițiativei Plantăm Fapte Bune în România cu 13.000 de puieţi, pe care îi va planta în data de 18 noiembrie, în 9 județe din țară.

 “Încă de la început, campania «Plantăm Aer» s-a bucurat de o susținere impresionantă.

Românii au devenit conștienți de pericolele încălzirii globale şi că sănătatea noastră este dependentă de sănătatea mediului înconjurător. Mai mult, au început să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil față de natură şi faptul că responsabilitatea este atât individuală, cât și colectivă.

Suntem mândri că am depășit target-ul stabilit inițial, de 10.000 de copaci, și astfel, putem ajuta și mai mult mediul, prin plantarea unui număr important de puieţi pe terenuri fără vegetație forestieră, predispuse sau afectate de diferite procese de degradare. Acest lucru a fost posibil, în primul rând, datorită clienților Daikin care au dorit să se implice în povestea unui viitor mai verde, cât și datorită partenerilor noștri, cărora le mulțumim că au susținut această acțiune.”, a declarat Daniel Vasile, Managing Director Daikin România.

“Suntem bucuroși și recunoscători că Daikin s-a alăturat inițiativei naționale pe bază de voluntariat, desfășurată pentru al treilea an consecutiv. Obiectivul nostru este de a crește numărul de suprafețe împădurite din România, iar acest parteneriat ne oferă sprijinul și încrederea de care avem nevoie pentru a ne duce visul mai departe”, a declarat Simona Camburu, Coordonator Fundraising PFBRo.

Prin campania «Plantăm Aer», dar și prin alte acțiuni pe care urmează să le desfășoare, Daikin își propune să atragă atenția asupra stării îngrijorătoare a pădurilor din România și să influențeze comportamentul publicului larg în vederea protejării mediului înconjurător.

Astfel, prin sincronizarea eforturilor se urmărește îmbunătățirea situației actuale și consolidarea unui climat curat și sănătos pentru generațiile viitoare.

 În data de 18 noiembrie, Daikin și voluntarii din echipă vor planta suprafețe noi pe terenurile din Moinești – jud. Bacău, Cozieni – jud. Buzău, Jegălia – jud. Călărași, Grecești – jud. Dolj, Vladmir – jud. Gorj, în timp ce la Peștera – jud. Constanța, Lețcani – jud. Iași, Armășești – jud. Ialomița și Utvin – jud. Timiș se revine pentru completarea cu puieți a terenurilor pe care s-au mai organizat plantări în anii trecuți.